Îmi caut un loc în reduta neuitării

Alaturi de Echipa "Semnal Junior"

Să scrii o carte în zilele noastre nu e lucru mare. Să scrii o carte bună astăzi este foarte rar şi chiar de apreciat, dar să scoţi la tipar o carte bună în astfel de timpuri este un act de mare curaj şi o mare responsabilitate artistică. Recunosc că demult nu am ţinut în mână o plachetă de versuri bună, pe care s-o citesc dintr-o răsuflare, care să-mi producă atâta plăcere şi să-mi trezească atâtea amintiri. Sunt sigură că nu puteam să primesc această revelaţie decât de la o femeie minunată, un om de o rară omenie, un artist înnăscut, un mentor cum rar întâlneşti, o poetesă de o sensibilitate aleasă.

„Cuvintele dor tare/ Când sunt aruncate/ Ca un mărunţiş/ Din buzunar” – Zina Izbaş nu şi-a permis să arunce niciodată cuvintele pur şi simplu. Fiind om de radio de când o ţin eu minte, Doamna Zina ştie mai bine ca oricine cât de mult cântăreşte un cuvânt aşezat potrivit la locu-i de cinste. „Reduta Neuitării”, cea de-a patra culegere de versuri a Zinei Izbaş a văzut lumina tiparului la editura Pontos şi este, fără exagerare, din punct de vedere artistic, deasupra celorlalte trei. M-au frapat de la prima vedere picturile de pe coperta care, am aflat mai târziu îi aparţin unei bune prietene, am gasit-o senină şi plină de viaţă şi de emoţie. M-am regăsit în Sulina, acolo unde Dunărea sărută Marea, „Acolo mi-ai spus: „Te iubesc”/ Şi mi-ai zis să mai vin o dată,/ Şi încă, şi încă o dată!/ Acolo e Sulina – o perlă/”, mi-am amintit de 7 aprilie „Am zis că limba noastră este sfântă,/ Există doar un singur adevăr:/ Copilul niciodată n-o să mintă/ Pe Dumnezeu şi îngerii din cer” şi m-am convins încă o dată – „ Încă mai avem sentimente,/ Deci, vom trăi mult”!

La lansare au fost prezenti prietenii dragi, familia, discipolii de ieri si de azi ai jurnlistei si poetesei Zina Izbas. Toti au vorbit despre Doamna Zina cu mult suflet si tinind in miini o carte a dumneaei.

Eu o port cu mine de vreo două săptămâni şi pesuiesc câte o rimă cu fiecare ocazie, mă alint cu macii şi îmi caut un loc în reduta neuitării. Mulţumesc, Doamnă Zina Izbaş pentru revelaţie!

„Nu vă lăsaţi târâţi/ De pescăruşii din gând/ Şi nu vă îngropaţi în nisip,/ Căci o să vă fure valurile” (Zina Izbaş)

citate versuri – „Reduta neuitării”, Zina Izbaş